miercuri, 25 mai 2016

Aventurile Monedei 1 ban: Identificarea

-Salut! Eu sunt 1 ban.
-Salut! Eu sunt 1 ban.
-De ce mă imiți?
-Așa mă cheamă pe mine. Nu te imit.
-Și pe mine mă cheamă 1 ban, s-a introdus cea de a treia monedă.
-Și pe mine mă cheamă 1 ban, se auzi vocea unei alte monede. Și foarte multe monede au pornit în cor să strige că se numesc 1 ban.
-1 ban, 1 ban, 1 ban, 1 ban.
Mica monedă se simțea neimportantă. Cum adică toate monedele din jurul ei se numesc la fel ca ea. De ce se numesc la fel? Trebuie să fie ceva diferit, că nu are cum să fie identice.
-Eu sunt 2016, a simțit nevoia să adauge, simțindu-se atacată de faptul că toate au același nume și căutând ceva diferit.
-Și eu tot 2016.
-Și eu.
-Și eu tot 2016. Și s-a pornit iar gălăgia pe banda mergătoare.
Mica monedă dorea să adauge că are pe ea inscripția "România", însă îi era teamă că toate monedele din jurul ei vor spune același lucru, și nu mai voia să asculte iar gălăgia asurzitoare care se forma. Însă i se părea foarte ciudat că toate monedele sunt 1 ban și sunt din 2016. Trebuie să existe ceva prin care să se diferențieze una de celelalte, sau ea de celelalte. Ea nu se simțea la fel ca celelalte. Ea era sigură că ea este specială și diferită de toate celelalte monede din jurul său. Ea era unică. Problema era că trebuia să caute prin ce era ea unică și prin ce este distinctă de celelalte. Ea avea ceva special, însă nu știa încă ce anume.
După ce s-au potolit toate monedele din afirmarea faptului că sunt din anul 2016, mica monedă de 1 ban, considerată de ea însăși specială, dorea să se apropie de o altă monedă și să o întrebe doar pe ea dacă are pe ea inscripția "România". Nu reușea însă să se miște din loc. În gândul său interior simțea că se apropie de acea monedă, însă distanța dintre ele rămânea constantă.
"De ce nu pot să mă mișc?", gândi mica monedă. Când a privit în jur a văzut că nimeni nu se mișca. Toate surorile sale enervante și gălăgioase stăteau nemișcate pe banda neagră abrazivă, care între timp s-a oprit. Un alt lucru foarte ciudat. Stăteau toate fără să miște nimic, ca și cum dormeau toate. Însă după gălăgia, pe care au putut să o genereze cu câteva momente înainte, sigur nu dormea niciuna. Doar stăteau așa în starea asta vegetativă.
Trebuie să se miște neapărat. Trebuie să facă ceva în acest sens. Încercă să își simtă toate extremitățile și să vadă cum poate să facă astfel încât să se miște și să se apropie de moneda cu care dorea să vorbească. Își verifică și cercetă fiecare extremitate, dar nu a reușit nimic. La un moment dat a tresărit puțin. S-a mișcat. Foarte puțin, dar s-a mișcat. Nu știa cum a făcut, dar era sigură că s-a mișcat. S-a oprit. Nu știa exact ce a determinat acea mișcare și  de acea a început să își cerceteze iar extremitățile, în aceeași ordine ca mai devreme. S-a mișcat iar. Acum a observat că își punea greutatea într-o parte, și dacă muta foarte repede toată greutatea în partea opusă, se mișca foarte puțin către acea parte. A încercat din nou. S-a mișcat. Și încă odată. S-a mișcat iar. În interiorul ei era foarte fericită. A început să se miște ușor către moneda cu care voia să vorbească. A observat că dacă își mută greutatea mai repede, dintr-o parte în cealaltă, deplasarea este mai mare. Era atât de fericită încât a uitat de ce voia să se miște. A uitat să se ducă la moneda de lângă ea, ca să o întrebe de inscripția "România". A trecut pe lângă cinci, șase monede, însă nu s-a oprit la niciuna. Era fericită în lumea ei deoarece era singura care se poate deplasa. Încercând să se deplaseze tot mai mult a reușit să se dea peste cap. Însă atunci când a aterizat pe cealaltă parte nu a reușit să se controleze și a aterizat pe o altă monedă.
-Auuu, ce faci? Cum ai ajuns pe mine?
- Îmi cer scuze, nu am vrut să te lovesc. Răspunse mica monedă, simțind o mică durere în locul cu care a lovit-o pe acea monedă. Nu putea însă să se plângă de durere. A încercat imediat să se dea înapoi. I-a ieșit mult mai ușor. Nu s-a chinuit foarte mult de această dată.
"Hmmm, a mers mai ușor acum. Probabil pentru că eram deja ridicată spre acea parte. Deci dacă aș avea de fiecare dată ceva care să mă ridice puțin, aș putea să mă deplasez fără să mai depun atât de mult efort."
- Cum ai făcut asta? Cum de poți să te miști? A întrebat-o moneda de pe care a plecat.
- Te miști? Cum să te miști? Adăugă o altă monedă din apropiere.
- Nu poți să te miști! Nu există așa ceva. Și astfel s-a pornit iar gălăgia pe bandă. Toate monedele dându-și cu părerea despre noul eveniment.
-Da, pot să mă mișc! începu mica monedă să se justifice. Îmi mișc greutatea dintr-o parte în cealaltă și pot să mă deplasez. Mă deplasez în direcția în care îmi mut rapid greutatea. În funcție de cât de mult și cât de repede îmi mișc greutatea, mă deplasez mai puțin sau mai mult.
- Nu este adevărat.
- Nu se poate așa ceva.
- Ești o mincinoasă!
- Mincinoaso! Mincinoaso! Mincinoaso! Au început iar valorile de voci printre monedele de pe bandă. Cu cât creștea intensitatea valorilor de voci, cu atât mica monedă se enerva mai rău.
- Nu mint.
- Ba minți! Mincinoaso.
- Mincinoaso! Nerușinato!
- Nerușinato! Minți fără pic de rușine.
Mica monedă se simțea foarte ciudat. Voia să dispară în acel moment și să numai fie atât de mult criticată. Sau să plece departe de vocile critice din jurul ei. Îsi dorea să le arate că are dreptate și nu minte. Ca să le dovedească faptul că nu este o mincinoasă, își mută greutatea în partea din spate, și e pregătea să se miște. Astfel, spera să scape de acuzațiile aduse. Își mută foarte multă greutate, astfel încât să se dea iar peste cap. Acum aștepta doar să se oprească valurile de voci. Voia să anunțe pe toată lumea momentul în care se va muta, ca toată lumea să o creadă că poate să controleze acest lucru. În momentul în care s-au rărit valurile de voci a apucat să zică:
- Uitați că nu sunt o minc...
În acel moment banda a pornit, iar mica moneda s-a dezechilibrat. Când s-a săltat pe muchie nu a aterizat pe partea cealaltă, ci a început să se rostogolească pe bandă peste celelalte monede, în sensul de mers al benzii.
Inițial s-a speriat foarte rău. Însă după două rotiri a observat că își poate menține echilibru în funcție de partea pe care își mută greutatea. Ceea ce trebuia să aibă grijă era să își păstreze greutatea cât mai centrată. Astfel senzația a devenit plăcută sau chiar minunată. Simțea aerul trecând pe lângă ea. Viteza o făcea să crească în interior. Trecea pe lângă foarte multe monede și a observat că toate erau la fel. Toate erau așezate în aceeași poziție. Cu fața în sus. Toate erau orientate cu cifra în față. Toate erau la fel. Însă acum, ea este altfel. Ea este specială.

2016 - Achiziție 9: Medalii de la Zaanse Schans

Când am fost în Olanda, în Zaanse Schans, pe lângă setul de monede cumpărate am luat și medalii specifice zonei, ca la orice muzeu care se respectă:
  • Prima medalie a costa 1 euro, și a fost realizată dintr-o monedă de 5 eurocenți:

Sursă: Colecția personală

Ce îmi place foarte mult la această medalie este că printr-o coincidență moneda de 5 cenți a fost așezată astfel încât să iasă și pe partea de verso a medaliei printul monedei de 5 cenți.
  • Cea de a doua medalie a costat 2 euro și a fost cumpărată de la tonomat:
Sursă: Colecția personală

Chiar dacă nu apreciam eu foarte mult genul acesta de medalii, am zis să le iau pe cele două și să le adaug la colecția mea de medalii foarte redusă din punct de vedere numeric. 
Eu până acum m-am axat foarte mult pe colecționarea de monede și de aceea medaliile nu mă pasionau și nici nu căutam să adaug la colecție.
Nici în acest moment nu sunt foarte atras de medalii, însă cele două m-au atras, dată fiind zona de unde le-am achiziționat.

2016 - Achiziție 8: Set de monede olandeze

Când am fost în Olanda, în Zaanse Schans, am cumpărat de acolo un set de monede gulden cu 12,5 euro.

Sursă: Colecția personală

Setul a fost emis în anul 1983 și cuprinde următoarele monede:
  • 5 cenți olandezi;
  • 10 cenți olandezi;
  • 25 cenți olandezi;
  • 1 gulden;
  • 2,5 guldeni olandezi;
  • o monedă specifică monetăriei.


luni, 23 mai 2016

Monede și medalii expuse la Rijkmuseum, Amsterdam

Cel mai important muzeu din Amsterdam este Rijkmuseum. Este un muzeu foarte mare și durează cel puțin două ore să fie parcurs de la un capăt la celălalt, fără a fi atent la detalii.
Orice colecționar găsește aici o secțiune dedicată lui. Orice ar colecționa, aici găsește ceva pentru el.
Muzeul este organizat pe 3 etaje și parter. Fiecare etaj conținând o anumită perioadă din istorie.
La parter sunt expuse colecțiile speciale și perioada 1100-1600. Încăperile care pot fi vizitate sunt numerotate cu 0.* și au un nume specific colecției expuse. Acestea sunt prezentate în broșura primită la intrare în muzeu:
  • 0.1 - Geertgen tot Sint Jans;
  • 0.2 - Fra Angelo;
  • 0.3 - Prints;
  • 0.4 - Weepers cabinet militia company;
  • 0.5 - Italian Renaissance;
  • 0.6 - van Oostanen, van Scorel, Beuckelaer;
  • 0.7 - Delftware and Keys;
  • 0.8 - Muzic;
  • 0.9 - Jewellery and Fashion;
  • 0.10 - Dutch Porcelain;
  • 0.11 - Relics;
  • 0.12 - Arms;
  • 0.13 - Ship Models.
La primul etaj al muzeului sunt prezentate perioadele 1700-1800 și 1800-1900:
  • 1.1 - Troost;
  • 1.2 - William IV;
  • 1.3 - Vanmour;
  • 1.4 - Meissen;
  • 1.5 - The Netherlands overseas;
  • 1.6 - Amsterdam period room;
  • 1.7 - Haarlem period room;
  • 1.8 - Prints;
  • 1.9 - Roentgen writing desk falconet;
  • 1.10 - William V the Enlightenment;
  • 1.11 - Dutch painting;
  • 1.12 - Waterloo;
  • 1.13 - Goya;
  • 1.14 - Romanticism;
  • 1.15 - Historicism;
  • 1.16 - Prints;
  • 1.17 - Javanese Officias;
  • 1.18 - Breitner Gabriel, Van Gogh.
La cel de al doilea etaj al muzeului sunt expuse elemente din perioadele 1600-1650 și 1650-1700. Tot aici este expus și tabloul Rondul de noapte, pictat de Rembrandt.
  • 2.1 - William of Orange Mannerism;
  • 2.2 - Tapestries;
  • 2.3 - Cabinets of Art;
  • 2.4 - Flemish influences;
  • 2.5 - Hugo de Groot;
  • 2.6 - Avercamp;
  • 2.7 - Prints;
  • 2.8 - The Young Rembrandt, The treaty of Muncster;
  • 2.9 - Nova Zembla;
  • 2.10, 2.11, 2.12, 2.13, 1.14 - Drinking Games dutch Painting;
  • 2.15 - William Rex;
  • 2.16 - Coins and Medals;
  • 2.17 - Both;
  • 2.18 - Quellinus Van Der Helst;
  • 2.19 - Town Houses;
  • 2.20 - Dolls' houses;
  • 2.21 - Prints;
  • 2.22 - William III Delftware;
  • 2.23 - French court art;
  • 2.24, 2.25, 2.26, 2.27, 2.28 - Small-scale sculpture dutch painting.
La ultimul etaj sunt expuse elemente din perioadele 1900-1950 și 1950-2000:
  • 3.1 - Art Nouveau;
  • 3.2 - Rietveld Aircraft;
  • 3.3 Constant, Appel;
  • 3.4 - Yves Saint Laurent.
Pentru un colecționar de monede ca mine, cea mai importantă cameră a fost 2.16 unde am stat aproximativ 30-40 de minute. Aici sunt expuse 80 de monede și 160 de medalii. Printre elementele expuse se află:
  • Medalie tribut adusă tribut pentru Castelul Capului Bunei Speranțe;
  • Medalie de onoare pentru Piet Hein;
  • Medalie pentru profesorul Anton Hendriksz;
  • Medalie pentru Abraham van der Hart;
  • Medalie premiu, primită de Bart van Hove la Expoziția Universală din Paris;
  • Medalie premiu, primită de Willem Witsen la Expoziția internaționaltă de Artă din Munich;
  • Medalie de onoare, primită de Willem Drees de la municipalitatea orașului Haga;
  • Medalie comemorativă pentru nașterea lui Willem Zeelandus van Borssele;
  • Medalie comemorativă pentru nașterea lui Adriaan Jacob van Dielen;
  • Medalie comemorativă pentru aniversarea a 50 de ani de căsnicie ai lui Paulus van Beresteyn cu Volckera Nicolai;
  • Medalie comemorativă pentru aniversarea a 50 de ani de căsnicie ai lui Gerrit Hooft cu Hester Hinloopen;
  • Medalie comemorativă pentru aniversarea a 50 de ani de căsnicie ai lui Nicolaas van Loon cu Emmerentia van Veen;
  • Medalie comemorativă pentru aniversarea a 50 de ani de căsnicie ai lui Johannes Samuel Wurfbain cu Anna Maria Geertruyda Hurrelbrinck;
  • Medalie pentru comemorarea morții pictorului Wallerand Vaillant;
  • Medalie pentru comemorarea morții lui Laurens Pit;
  • Medalie pentru comemorarea morții lui Jan Rudolf Thorbecke;
  • Medalie pentru comemorarea morții lui Henriette le Pla;
  • Medalie pentru comemorarea morții amiralului Maarten Harpertsz Tromp;
  • Medalie pentru comemorarea păcii încheiate în 1654 între Anglia și Republica Olandeză;
  • Medalii pentru comemorarea tratatului de la Breda din 1667;
  • Medalie pentru comemorarea instalării ca comandor suprem a prințului William III;
  • Medalie pentru comemorarea bătăliei de la Nieuwpoort;
  • Monedă de 60 de grosi din 1602;
  • Monedă de un ducaton din 1648;
  • Monedă de Rijksdaalder din 1568;
  • Monedă de gulden olndez din 1682;
  • Monedă de un sfert de florin din 1601;
  • Monedă de 50 struiver din 1807;
  • Monedă de 20 de franci olandezi;
  • Monedă de 3 guldeni olandezi din perioada 1819-1832;
  • Monedă de 10 guldeni olandezi din 1897;
  • Monedă rijksdaalder din 1898;
  • Monedă de 25 de cenți din anul 1941;
  • Monedă de 1 cent din anul 1953;
  • Monedă de 10 centime din Franța - 1855;
  • Monedă de un ducat din Veneția - 1570 - 1577;
  • Monedă de 5 drahme grecești din 1875;
  • Monedă de un ducat ungar din 1712;
  • Prima monedă de un dolar al Statelor Unite ale Americii din 1794;
Primul dolar american - 1794

Pe lângă această cameră specială pentru monede și medalii, în cadrul muzeului sunt prezentate medalii și în alte săli precum:

  • Medalie pentru amintirea primei pietre de temelie a primăriei orașului Amsterdam în anul 1648, aflată în camera 2.8:

  • Medalie comemorativă proiectată pentru aniversarea decesului amiralului Michiel de Ruyter, pe 18 martie 1677. Aversul medaliei prezintă portretul amiralului, iar reversul prezintă o luptă pe mare:

  • Medalii pentru William IV, aflate în secțiunea 1.2:

  • Medalie de onoare de aur, oferită de Jan Schreuder, guvernatorul de Ceylon (Sri Lanka de astăzi), lui Joan Aalwis:

  • Medalii expuse în sala 1.10



Pentru a evita aglomerația se recomandă vizitarea dimineața la prima oră, și să se înceapă cu etajul 2 deoarece acolo este pictura Rondul de Noapte a lui Rembrandt. După câteva ore, în fața tabloului vor fi foarte multe persoane.
Biletul de intrare la muzeu costă 17,5 euro, fiind valabil o zi întreagă. 

sâmbătă, 21 mai 2016

Cladirea Burj Khalifa din monede

Organizația 1leu.org, își propune ca astăzi să strângă 1.000.000 de monede pentru construirea primului centru medical independent de oncologie și hematologie pediatrică din România.
Pentru acest lucru mi-am propus să strâng cel puțin 1.000 de monede de 10 bani și să le donez. Ca să le donez într-un stil artistic am realizat clădirea Burj Khalifa din aceste monede. În construirea clădirii am folosit 1047 de monede de 10 bani. iar vârful l-am realizat din 3 monede de 5 bani și 3 monede de 1 ban.


Toate cele 1053 de monede alături de monedele cu care am realizat inimile și acea monedă de un euro (două postări mai vechi), am fost să le donez. Am avut 4.8 Kg de monede. Cei de la organizația 1leu.org mi-au dat cadou și o brățară.

Postări populare