Pe 24 februarie 1870 are loc inaugurarea Monetăriei Statului Român în sediul de pe Șoseaua Kisselef. La acestă inaugurare a participat regele Carol I și a primului ministru Alexandru Golescu.
Aici se bate pentru prima data o monedă cu denumire de leu. În anul inaugurării, monetăria bate 400.000 de monede de argint de 1 lei cu chipul lui Carol I și 5000 de monede din aur de 20 de lei. Din cauza presiunilor și a protestelor Imperiului Otoman, activitatea monetară a monetăriei a încetat, urmând ca monedele să fie bătute în Belgia, însă fără chipul lui Carol I. În 1871 monetăria a bătut o medalie pentru comemorarea împlinirii a 400 de la ctitorirea mănăstirii Putna.
Perioada cuprinsă între 1879 și 1885 este considerată perioada de aur a Monetăriei Statului Român deoarece după recunoașterea independenței față de Imperiul Otoman, aceasta își reia activitatea de batere de monede. Însă după anul 1885 monedele românești au fost comandate în străinătate.
În anul 1912 sediul Monetăriei Statului a fost demolată.
Pe data de 20 decembrie 1935 se reînființează Monetăria Statului cu sediul pe strada Fabrica de Chibirturi nr. 30. Prima monedă bătută în noul sediu a fost moneda de 250 de lei de argint. Baterea monedelor a început pe 1 ianuarie 1936, iar la 1 februarie 1936, acestea sunt puse în circulație.
În perioada 1948 - 1953 Monetăria Statului a fost unită cu Fabrica de Timbre.
În prezent Monetăria produce monede de circulație, monede comemorative pentru colecționari, medalii, bijuterii, insigne și orice alte obiecte din aur sau argint.
Monetaria Statului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu