vineri, 5 februarie 2016

Monedă comemorativă România - Debutul lui Mihai Eminescu

Pe 8 februarie, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la debutul poetului Mihai Eminescu în revista Familia,  Banca Națională a României pune în circulație numimatică o monedă de argint cu valoarea nominală de 10 lei.
Moneda emisă în scop numismatic are un diametru de 37 de milimetri și o greutate de 31,103 grame.
Emisiunea conține 200 de exemplare, iar broșurile de prezentare sunt redactate în limba română, engleză și franceză, și includ certificatul de autenticitate.

Poezia cu care a debutat Mihai Eminescu în revista Familia este De-as avea:

De-aş avea şi eu o floare
Mândră, dulce, răpitoare, 
Ca şi florile din mai, 
Fiice dulce-a unui plai, 
Plai râzând cu iarbă verde, 
Ce se leagănă, se pierde, 
Undoind încetişor, 
Şoptind şoapte de amor;

De-aş avea o floricică
Gingaşă şi tinerică, 
Ca şi floarea crinului, 
Alb ca neaua sânului, 
Amalgam de-o roz-albie
Şi de una purpurie, 
Cântând vesel şi uşor, 
Şoptind şoapte de amor;

De-aş avea o porumbiţă
Cu chip alb de copiliţă, 
Copiliţă blândişoară
Ca o zi de primăvară, 
Câtu-ţi ţine ziuliţa
I-aş cânta doina, doiniţa, 
I-aş cânta-o-ncetişor, 
Şoptind şoapte de amor.

Sursă:Versuri

Aversul monedei are chipul lui Mihai Eminescu și semnătura acestuia, peste un fragment din poezia De-as avea. Mai conține valoarea nominală de 10 lei, țara emitentă: România, stema României și anul de apariție: 2016.
Reversul monedei conține anul debutului: 1866, textul: Debutul lui Mihai Eminescu in revista Familia.
Moneda costă 320 de lei + TVA.
Sursă:BNR

miercuri, 3 februarie 2016

Aniversare: 3 februarie 1451 - Preluarea Imperiului Otoman de către Mehmed II - Bancnota de 1000 lire

Pe 3 februarie 1451 Fatih Sultan Mehmed îl succede la tron pe tatăl său Murad al II-lea. Sultanul Mehmed mai este numit și Cuceritorul deoarece în anul 1453, pe 29 mai, a cucerit Constantinopolul, învingândul pe Constantin al XI-lea Paleologul, ultimul împărat bizantin (1448-1453).

Mehmed al II-lea s-a duelat și cu Vlad Țepeș, domnul Țării Românești sau Valahia. Mehmed dorea să obțină controlul asupra Dunării și și-a propus anexarea Valahiei la Imperiol Otoman. Pe 17 iunie 1462 avut loc atacul de noapte în apropierea Târgoviștei. Lupta s-a terminat cu victoria lui Vlad Țepeș și a pus capăt tuturor ambițiilor otomane de a anexa Valahia.

Sultanul Mehmed al II-lea era cunoscut ca o persoană puternică și foarte ambițioasă deși la începutul domniei apărea ca un tânăr nepriceput care își ascundea firea vulcanică după corpetina unei aparente bunăvoință.
Sultanul Mehmed al II-lea se află pe bancnota de 1000 de lire turcești.


Țară: Turcia
Valoare: 1000 lire
An emitere: 1988
Formă: dreptunghiulară
Dimensiuni: 140 x 72 mm
Imagine față: Chipul lui Fatih Sultan Mehmed, numele acestuia, anul nașterii: 1432 și anul în care a murit: 1481, o priveliște asupra orașului Istanbul, și textul: Turkiye Cuhuriyet Merkez Bankasi.
Imagine verso: Chipul lui Mustafa Kemal Ataturk, primul președinte al Turciei, flori în partea de jos a bancnotei și textele: Turkiye Cuhuriyet Merkez Bankasi, Bin Turk Lirashi, 14 ocak 1970 tarih ve 1211 sayili kanuna gore cikarilmistir.

Seminarul dedicat împlinii a 700 de ani de la baterea rublei

În această seara am fost la seminarul dedicat împlinirii a 700 de ani de la baterea rublei. Evenimentul a fost organizat de către Centrul Rus de Știință și Cultură din București cu adresa pe Lascăr Catargiu, numărul 50.
Doamna Natalia Muzhennikova, directoarea centrului a început prezentarea despre rubla rusească și despre istoria acesteia.
Primul lucru pe care l-am aflat este că actuala siglă a rublei reprezentată de un P cu linia inferioară dublată a fost inventată acum doi ani. Deci este destul de recentă.
În schimb rubla este veche de 700 de ani, chiar dacă la început nu avea exact numele de rublă. În 1316 moneda folosită se numea deniga, era o bucată lungă de argint care cântărea 400,512 grame. Deoarece cantitatea de argint era foarte mare, bucățile de argint trebuiau tăiate astfel încât să se poată plăti lucruri mai mici. Verbul a tăia în rusă este rubiti. De la acest verb vine denumirea de rublă: bucăți mici de argint cu care poți să plătești diverse lucruri. De la monedele deniga a apărut și proverbul rusesc să alergi după rubla lungă. După tăierea bucăților mari de argint multe persoane căutau să facă rost de bucăți cât mai mari sau mai lungi de argint.
În 1420, în regiunea Novgorod apar primele monede bătute cu desene pe ele. Desenele reprezentau un tătar cu sabia îndoită. Această monedă cântărea 204,7 grame de argint. 


În jurul anului 1480 se bat primele monede la Moscova. Pe acestea apărea inițial Gheorghi Pobedonoset Invingătorul, cunoscut și Sfântul George. Acesta avea în mână o lance. În limba rusă lance este kopie. De aici vine denumirea de kopeika sau copeică.


Primele monede au fost bătute în timpul țarului Aleskei Mihailovici și erau din cupru, la sugestia unui italian, pentru că era materialul mai ieftin. Însă populația nu a fost de acord să folosească monede dintr-un material ieftin deoarece considerau că nu au valoare și astfel a avut loc revoluția cuprului care a condus la baterea primei ruble din argint, în anul 1654 care îl avea reprezentat pe o față pe țarul Alexei Mihailovici.
În anul 1796 au fost emise asignații, sau bani de hârtie, cu valori de 100, 75 și 25 de ruble. Asignațiile de 75 nu au fost folosite foarte mult. Acestea au fost scoase din circulație deoarece semănau foarte mult cu cele de 25 și multe persoane falsificau asignațiile de 25  de ruble, făcându-le de 75 de ruble.
În anul 1914 s-au scos din circulație 629 de milione de ruble de aur. S-a încercat scoaterea tuturor monedele de aur din circulație deoarece Rusia trecerea printr-o perioadă foarte grea. Au rămas în schimb câteva monede care au apărut pe piața neagră în perioada interbelică și erau achiziționate de către colecționari.
În perioada 1916-1922 Rusia a înregistrat o scădere drastică a producției și a economiei. Astfel nu existau bani în circulație ci doar carduri de produse. La fabrica de la Petrograd au fost bătute monede particulare pentru angajați numite bonuri de la fabrica de șelărie Petrogradskaia. Această strategie a fost pe placul conducerii economice din Rusia și astfel în 1937 s-a luat decizia de a se emite bancnote cu drept de circulație numite cernoveți.
În anul 1947 în urma unei reforme a fost emisă o bancnotă de război cu drept de circulație. Tot în această perioadă s-a renunțat la echilibrarea monedei naționale cu dolarul, ci s-a adoptat echilibrarea cu aurul, mai ales că Rusia deținea foarte mult aur.
În anul 1961 are loc o nouă reformă și o denominare apărând noi bancnote de ruble.

Bancnotă de 25 de ruble din 1961 Rusia
Bancnotă de 25 de ruble din 1961 Rusia
Bancnotă de 25 de ruble din 1961

Aceste bancnote au drept de circulație până în 1991. Însă la această denominare, populația a avut la dispoziție doar două săptămâni să schimbe banii pe care îi dețineau în lichidități. Foarte multe persoane au rămas cu bani neschimbați deoarece aveau sume foarte mari și nu aveau voie să schimbe decât 1000 de ruble pe zi.

Bancnota de 100 de ruble din 1991 Rusia
Bancnota de 100 de ruble din 1991 Rusia
Bancnotă de 100 de ruble din 1991

În anul 1992 a avut loc o altă denominare, în care populația la fel trebuia să schimbe lichiditățile într-un timp foarte scurt. De această dată a fost permisă utilizarea vechilor bancnote la magazine. Ceea ce a condus la golirea magazinelor de produse deoarece oamenii care aveau foarte multe lichidități și nu au apucat să schimbe la bancă în noile bancnote, au folosit banii pe produsele găsite în magazine.
În august 1998 a avut loc ultima denominare a rublei, fiind tăiate 3 zerori. Astfel 1 rublă noua = 1000 ruble vechi.
Toate aceste informații le am ascultat la seminarul organizat de Centrul Rus de Știință și cultură în data de 2 februarie 2016. A fost un seminar foarte bine organizat iar doamna Natalia Muzhennikova a făcut o cercetare amănunțită astfel încât să poată să prezinte aceste lucruri.
Sper că se vor mai organiza astfel de seminarii și a pentru alte teme sau alte monede naționale.

marți, 2 februarie 2016

Rubla rusească - 700 de ani - Expoziția din stradă

Centrul Rus de Știință și Cultură ne așteaptă astăzi la ora 18:00 pe strada Lascăr Catargiu, la numărul 50, la o expoziție dedicată împlinirii a 700 de ani de la bateria rublei.


Cum se merge de la piața Victoriei spre piața Romană, este pe partea stângă. Se observă foarte ușor deoarece expoziția începe încă din stradă. Au fost expuse bancnote și monede reprezentând rubla în prezent precum și rubla în trecut.

Aniversare: 2 februarie 2009 - Denominarea dolarului Zimbabwean

În anul 2009, pe data de 2 februarie în Zimbabwe are loc denominarea dolarului din Zimbabwe cu 12 zerori. Este cea de a doua denominare ca număr de zerori din lume, după cea realizată de Ungaria în 1946. În 1946 Ungaria a introdus noua monedă: forint, prin tăierea unui număr de 29 de zerori de la vechea monedă: pengo.
În 2009 în Zimbabwe a avut loc a treia denominare după cea de la 1 august, când au fost tăiate 3 zerori și cea de la 1 august 2008, când s-au tăiat 10 zerori. Din cauza inflației din acea perioadă, prețurile exprimate în dolar zimbabwean se dublau în fiecare zi.
Tot din cauza inflației Zimbabwe deține recordul cu bancnota, emisă în 2008, cu ce mai mare valoare nominala scrisă în cifre (100000000000000 - 100 trilioane de dolari).

Sursă: Wikipedia

Începând cu data de 15 iunie 2015, Zimbabwe a renunțat la moneda națională și a făcut conversia tuturor conturilor din dolari zimbabweeni în dolari americani la un curs de 1 dolar american = 35 de trilioane de dolari zimbabweeni. Mai exact:

1 USD = 35.000.000.000.000.000 ZWD

Astfel bancnota cu cele mai multe zerori emisă în 2008 valora 40 de cenți americani.
În prezent pe teritoriul zimbabwean se folosește dolarul american, randul african, lira sterlină și euro. Tranzacțiile din administrația publică sunt realizate în dolari americani.

Postări populare